Ce este obezitatea

Obezitatea este o boala medicala in care lipidele din corp s-au inmagazinat cu exagerare , in asa fel incat poate avea consecinte opuse pentru sanatate , avand ca efect o nadejde de trai scazuta si/ori dificultati de sanatate . Persoanele sunt apreciate ca fiind obeze in momentul in care indicele de masa corporala ( IMC ) , o masura realizata prin divizarea masei unui om , redata in kilograme la patratul staturii acelui om , redata in metri , este peste 30 kg/m2.

Obezitatea mareste pericolul pentru boli variate , in mod deosebit afectiuni ale inimii , apnee obstructiva de somn, unele feluri de cancer , diabet de tip 2 , osteoartrita si astm . In majoritatea situatiilor , obezitatea este instigata de un amestec dintre un utilizare exagerata de calorii , absenta efortului fizic si o mostenire genetica , chiar daca , în unele cazuri , cele mai importante motive sunt genele , bolile endocrine, terapiile cu medicamente ori bolile psihice . Sunt insuficiente indiciile care sprijina modul de a gandi potrivit caruia unii oameni obezi consuma putine alimente , dar se implinesc din pricina metabolismului incet ; in medie, oamenii obezi utilizeaza mai multa forta decât persoanele suple , cunoscuta fiind forta de care este nevoie pentru sustinerea unei sarcini sporite .

Regimurile alimentare si miscarea fizica sunt cele mai importante sprijinuri in terapia obezitatii. Insusirea dietei alimentare poate fi sporita prin scaderea consumarii de mancaruri bogate in calorii , ca de exemplu cele ce contin numeroase în grasimi si zaharuri , si marirea consumului de fibre alimentare .

Pot fi luate pastile contra obezitatii

Pentru a scadea pofta de mancare ori pentru a bloca inmagazinarea grasimii , concomitent cu un regim alimentar convenabil . In situatia în care regimul , efortul fizic si tratamentul nu sunt eficace , se poate recurge la un balon gastric pentru pierderea kilogramelor in plus , ori la chirurgie pentru a micsora volumul stomacului si/ori lungimea intestinelor , avand ca efect stabilirea rapida a impresiei de saturatie si la un volum scazut de resorbtie a substantelor hranitoare din alimentatie .

Obezitatea este una dintre cele mai importante motive ale mortii care pot fi evitate la cota globala , cu o popularitate tot mai mare la adulti si la copii , iar oficialitatile o privesc ca fiind una dintre cele mai acute chestiuni de sanatate comuna din mileniul 3 . Intr-o mare parte a lumii moderne , obezitatea este dezaprobata ( indeosebi in Occident ), chiar daca a fost privita ca fiind un insemn al avutiei si fertilitatii de-a lungul istoriei , aceste conceptii fiind inca acceptate in unele zone de pe glob .

Cum isi face aparitia obezitatea

Se considera ca , la cota personala , cele mai multe dintre imbolnavirile de obezitate se inteleg printr-un amestec de consum exagerat de calorii si absenta muncii corporale . Conjuncturile produse în mod special de mostenirea genetica , cauze medicinale ori afectiuni psihice sunt reduse . In realitate , se considera ca la cota sociala imbolnavirile de obezitate s-au extins ca si consecinta a unei diete alimentare convenabile si gustoase , a supunerii tot mai mari in fata masinii si a masinizarii .

O cercetare facuta in anul 2006 a stabilit alte 10 motive probabile ale dezvoltarii obezitatii: (1) somn putin , (2) disruptori endocrini ( materii poluante din atmosfera care intra in raport de interactiune cu metabolismul lipidic ) , (3) o instabilitate redusa a caldurii ambiantei , (4) reducerea fumatului , pentru ca acest obicei micsoreaza apetitul , (5) consumarea extinsa de pastile care au ca si consecinte marirea greutatii ( de exemplu , antipsihoticele atipice ), (6) mariri proportionate în categorii etnice si de etate , care au tendinta sa aiba o greutate mai mare , (7) graviditatea la o etate mai avansata (care poate avea ca urmare o predispunere catre obezitate infantila ), (8) agenti de pericol epigenetici propagati din generatie în generatie , (9) trierea innascuta pentru un IMC mai mare, si (10) casatoria asortativa care are ca urmari o concentratie marita a agentilor periculosi pentru obezitate ( acest lucru ar avea ca si consecinte la marirea numarului de oameni obezi prin marirea nepotrivirilor în greutate dintre persoane ). Chiar daca sunt probe esentiale care sprijina influenta acestor dispozitive in ce priveste marirea nivelului de transmitere a obezitatii, ele sunt neconvingatoare , iar realizatorii marturisesc ca acestea este posibil sa detina o putere minora in comparatie cu cele descrise în alineatul anterior .

NUTRITIA boala

Consumul de calorii pentru fiecare locuitor difera evident intre diverse zone si state . De asemenea , s-a schimbat foarte mult o data cu trecerea anilor . De la debutul anilor ’70 si pana catre sfarsitul anilor ’90 , cifra medie de calorii consumate de un om pe zi ( volumul de alimente achizitionate ) s-a marit pretutindeni pe glob , mai putin in Europa de Est . Statele Unite ale Americii detineau cea mai mare cifra , cu 3654 calorii / persoana în anul 1996 . Aceasta cifra s-a marit si mai tare în anul 2003 , atingand cifra de 3754 calorii /persoana . La finele anilor ’90 , locuitorii Europei detineau 3394 calorii / persoana , în regiunile din Asia gasite in progres cifra era de 2648 calorii / persoana iar în Africa subsahariana locuitorii detineau 2176 calorii / persoana . Consumarea integrala de calorii are de-a face cu obezitatea .

Disponibilitatea in raport amplu a ideilor de baza in ce priveste nutritia nu a folosit prea mult în solutionarea dificultatilor legate de hipernutritie si selectarea gresita a mancarii . Din anul 1971 pâna în anul 2000 , în Statele Unite ale Americii cota obezitatii s-a marit de la 14,5 procente la 30,9 procente . In acelasi timp , s-a marit si cifra medie de calorii intrebuintate . La femei marirea a fost de 335 calorii / zi ( 1542 calorii in anul 1971 si 1877 calorii in anul 2004 ), iar la barbati numarul mediu s-a marit cu 168 calorii / zi ( 2450 calorii in anul 1971 si 2618 calorii în anul 2004 ). Aceasta marire a cifrei de calorii a fost provocata in buna masura de consumarea de carbohidrati , iar nu de cel de lipide . Originile centrale ale carbohidratilor ingurgitati în plus sunt lichidele indulcite , care , în zilele noastre , infatiseaza aproximativ 25 de procente din dinamismul zilnic rezultat din alimente la jpersoanele tinere din America , si chipsurile de cartofi . Se considera ca unul din motivele maririi cotei de obezitate este reprezentata de consumarea de lichide indulcite .

Cu cat firmele pun baza tot mai intens pe cantitati de dimensiuni impresionante , incarcate de dinamism si mancaruri de la fast-food , legatura dintre mancatul de la fast-food si obezitate ajunge sa fie si mai ingrijoratoare . In Statele Unite ale Americii , mancatul de la fast-food s-a marit de trei ori si caloriile rezultate dupa consumul unor asemenea mancaruri s-a marit de 4 ori între anii 1977 si 1995.

Politica agricola si Revolutiei verzi din Statele Unite si Europa au avut ca efect micsorarea valorii produselor alimentare . In Statele Unite ale Americii , finantarea porumbului , cresterii de soia , de grau si de orez cu ajutorul ansamblului de legi agricole U.S. farm bill a avut ca rezultat faptul ca principalele surse de mancare prelucrata sunt mai putin costisitoare comparativ cu fructele si legumele .

Oamenii obezi comunica mereu un consum mai mic de mancare , comparativ cu oamenii cu o greutate aflata in limitele normale .

MODUL DE TRAI SEDENTAR

Modul de trai sedentar are o functie important in obezitate . Este o dispozitie la cota globala de a ne duce inspre ocupatii mai putin solicitante fizic, iar în zilele noastre , 60 de procente din locuitorii planetei nu fac destul efort fizic . Aceasta problema are la baza in special folosirea tot mai mare a mijloacelor de transport mecanizat si raspândirea în cele mai multe gospodarii a tehnologiei care diminueaza lucrul fizic . La copii , ocupatia fizica s-a micsorat , prin motivul suficient de argumentat al deplasarii cu autovehicule. Dispozitiile globale cu privinta la durata neocupata dinamica sunt neclare . Organizatia Mondiala a Sanatatii prezinta fenomenul ca oriunde pe glob persoanele fac din ce in ce mai putina miscare, care a fost inlocuita de relaxare.

Atât pentru micuti , cat si pentru persoanele adulte a fost facuta o legatura intre orele consumate inaintea televizorului si pericolul de obezitate . Ca urmare a unei cercetari , s-a dezvaluit ca 63 din 73 de persoane investigate ,adica 86 de procente , au scos la iveala o marire a cotei de obezitate la copii în situatia unei expuneri mediatice mari , cifrele marindu-se proportionat cu orele consumate dinaintea televizorului .

GENETICA

Ca si in situatia a numeroaselor alte boli , obezitatea reprezinta consecinta interactiunii dintre agentii mosteniti si cei de ambianta . Polimorfismul genelor care regleaza pofta de mancare si metabolismul dispune la obezitate in momentul in care vigoarea data de mancare este destula . Debutand din anul 2006 , mai mult de 41 de loci ai acestor gene au legatura cu producerea obezitatii , ulterior efectelor unor agenti avantajanti . Oamenii care au doua reproduceri ale genei FTO ( gena obezitaiii ) au , una cu alta , cu 3-4 kg mai mult si prezinta un pericol de 1,67 mai acut de a ajunge sa fie obeze decât oamenii care nu au aceasta probabilitate. Procentul imbolnavirilor de obezitate ce poate fi pus pe seama agentilor genetici difera , depinzand de publicul analizat , de la 6 procente pana la 85 de procente .

Obezitatea este o insusire insemnata a unui numar mic de sindroame , cum ar fi sindromul Bardet-Biedl , sindromul MOMO , sindromul Prader-Willi si sindromul Cohen . La oamenii cu inceput prematur de obezitate grava ( determinat printr-un inceput inaintea etatii de 10 ani si un IMC cu o deviere etalon de 3 ori peste nivelul firesc ), 7 procente dintre imbolnaviri au o modificare punctiforma la nivelul ADN-ului.

Cercetarile care s-au axat in mod special catre ereditate si in plan secundar catre genele particulare au aratat fenomenul conform caruia 80 de procente dintre micutii cu amandoi parintii obezi erau si ei obezi , in opozitie sub 10 procente dintre micutii ai caror parinti au o greutate obisnuita .

Supozitia genelor bunastarii insista ca din motivul absentei mancarii in timpul progresului omenirii , persoanele au inclinatii spre obezitate . Posibilitatea de a trage folos din putinele intervale de belsug prin inmagazinarea energiei in varianta de lipide ar infatisa un atu în intervalele în care rezervele de mancare fluctueaza extrem de mult , oamenii cu depozite mai mari de lipide posedand multiple posibilitati de supravietuire unui interval de foamete . Privind din alt punct , aceasta dispozitie de a inmagazina lipide nu este motivata într-o lume care are la dispozitie retineri statornice de mancare . Aceasta conceptie a incasat foarte multe observatii insa, din alt punct de vedere , au fost facute cunoscute si alte conceptii darwiniste , cum ar fi conceptia driftului genetic si conceptia fenotipului bunastarii .

ALTE BOLI

Unele boli ale corpului ori psihice , insa si esentele farmaceutice folosite pentru tratamentul lor , pot mari pericolul producerii obezitatii. Bolile medicale care maresc pericolul producerii obezitatii cuprind unele sindroame genetice rar intalnite , dar si unele boli congenitale ori capatate : deficienta hormonului de crestere , sindrom Cushing , hipotiroidism si dereglari de nutritie : hiperfagie si hiperfagie nocturna . In ciuda acestora , obezitatea nu este socotita ca fiind o dereglare psihica si nu se gaseste in DSM-IVR ca afectiune psihica . Pericolul supraponderalitatii si obezitatii este mai mare la subiectii care indura de dereglari psihice , in comparatie cu oamenii care nu prezinta asemenea dereglari .

Unele pastile pot lua parte la marirea greutatii ori la producerea unor schimbari în componenta trupeasca ; dintre aceste pastile fac parte tiazolidinedionele, insulina, steroizii, antipsihoticele atipice, anumite anticonvulsive (fenitoina si valproatul de sodiu), sulfonilureicele, antidepresivele, pizotifenul si unele pastile folosite în anticonceptia pe baza de hormoni .

AGENTI PROPRII SOCIETATII

Chiar daca agentii genetici sunt insemnati in perceperea obezitatii , ei nu pot justifica marirea zguduitoare a cifrei de imbolnaviri de obezitate consemnate in timpul actual in unele state ori la cota globala . Si in cazul in care este general consimtit ca obezitatea se produce in momentul cand energia inmagazinata prin hranire este mai mare decât energia uzata , efectul acestor 2 agenti in functie de conditia sociala reprezinta o tema apriga de neintelegeri. Sunt putine conceptii privitoare la motive , insa , de obicei , se considera ca obezitatea reprezinta consecinta mai multor agenti .

Relatia dintre clasa sociala si IMC variaza la cota universala . O cercetare din anul 1989 a scos la iveala faptul ca, in statele evoluate , doamnele care fac parte dintr-o clasa sociala preeminenta aveau slabe posibilitati sa ajunga obeze. Nu s-au consemnat insa deosebiri importante in situatia domnilor descinzand din clase sociale distincte . In statele aflate in curs de evolutie , s-a consemnat o cota a obezitatii crescuta la doamnele , domnii si micutii din clasele sociale preeminente . Realizata din nou in anul 2007, cercetarea a desemnat proportii asemanatoare , insa mai scazute . Se considera ca acest fapt  este urmarea consecintelor globalizarii . In situatia statelor evoluate , obezitatea la persoanele adulte si procentul tinerilor supraponderali se afla in legatura reciproca cu diferenta castigurilor . O legatura asemanatoare se observa si in Statele Unite ale Americii : din ce in ce mai multe persoane adulte , inclusiv din clase sociale evoluate , sunt obezi in tarile in care diferenta economica este accentuata .

Au fost date numeroase justificari cu privire la relatia dintre IMC si clasa sociala . Se considera ca, în statele evoluate , oamenii bogati pot indrazni sa cumpere produse alimentare mai imbelsugate in nutrienti , sunt expusi unei constrangeri sociale mai mari de a se mentine supli si detin multiple moduri de a-si pastra forma fizica . In statele neevoluate , rezervarea mancarii , consumarea crescuta de energie avand drept cauza munca fizica si nivelul cultural care avantajeaza oamenii mai solizi iau parte , se considera , la conjunctura actuala. Pozitia oamenilor in ceea ce priveste masa corporala poate detine si ea o functie cu privire la obezitatea . S-a dezvaluit ca este o relatie intre amici , rude si soti cu privire la modificarea in timp a IMC . Stresul si situatia sociala inferioara se crede ca maresc pericolul de obezitate .

Fumatul are un efect foarte important asupra greutatii . Oamenii care se lasa la fumat se rotunjesc cu aproximativ 4,4 kilograme în situatia barbatilor si cu 5,0 kilograme in situatia femeilor , pe parcursul a 10 ani. Chiar si asa , modificarile produse in cota fumatului au avut o influenta foarte mica asupra ratei totale a obezitatii.

In S.U.A., cifra micutilor influenteaza pericolul de obezitate al tatalui si mamei lor . In situatia doamnelor , pericolul se mareste cu 7 procente pentru fiecare micut , iar la domni pricolul se mareste cu 4 procente pentru fiecare micut in parte. Aceasta intamplare ar putea avea ca explicatie faptul ca, in Occident ,oamenii care au micuti nu mai fac suficienta miscare fizica . In statele care se afla in timpul evolutiei , citadinizarea participa la marirea pericolului obezitatii. In China , cota totala a obezitatii este sub 5 procente ; chiar si asa , sunt orase in care cota aceasta este mai mare de 20 de procente .

Nutritia insuficienta in cei dintai ani de trai ia parte , pare-se , la cota contemporana a obezitatii, situatie in marire , in statele aflate in timpul evolutiei . Dereglarile endocrine care se produc pe durata intervalelor de nutritie insuficienta pot avea ca efect inmagazinarea de grasime in momentul când contributia de mancare se mareste .

Ca si în situatia datelor cognitivo-epidemiologice, sunt multe cercetari care atesta ca obezitatea se afla in legatura cu lipsele cognitive. Momentan nu este stiut cu adevarat daca obezitatea este cea care provoaca lipsele cognitive ori dimpotriva .

AGENTI INFECTIOSI

Cercetarea consecintelor factorilor infectiosi asupra metabolismului sunt înca in perioada de debut . Flora intestinala se deosebeste la oamenii supli in comparatie cu cei obezi . Sunt semne care indica faptul ca flora intestinala la oamenii obeze si la cei supli poate leza capacitatea metabolica. Se considera ca aceasta evolutie nereala a metabolismului mareste puterea de inmagazinare de energie, ceea ce duce catre obezitate. Se va stabili in mod cert daca aceste variatii sunt motivul nemijlocit al obezitatii ori consecinta acesteora .

S-a aflat ca este o relatie intre virusuri si obezitate , si la persoane , si la diverse specimene de necuvantatoare . In continuare se va stabili in ce numar aceste rapoarte iau parte la cota prezenta a obezitatii, care este in continua dezvoltare.